BOR reaminteste parlamentarilor de Fundatia «Gojdu»

Problematica Fundatiei Gojdu revine in actualitate. IPS dr. Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului, a adresat Comisiei juridice a Senatului României o scrisoare în care cere solutionarea corecta a prevederilor testamentare privitoare la Fundatia Gojdu.

Aflat în postura de presedinte al Fundatiei Gojdu, cu sediul la Sibiu, Mitropolitul Ardealului precizeaza ca vorbeste „în numele celor 15 ierarhi ortodocsi din Transilvania, Banat si Ungaria si ale celor peste 4.500.000 de români ortodocsi“. „Din punct de vedere legal si moral, de mostenirea Gojdu nu poate dispune nici statul român, nici statul maghiar, aceasta nefiind proprietate de stat, ci proprietate privata. De aceea, nici noi, Biserica din Transilvania, care recunoastem tratatul bilateral cu vecinii nostri, nu avem dreptul sa renuntam la un bun care nu este al nostru, ci apartine credinciosilor nostri“, spune Laurentiu Streza. Ierarhul se declara surprins ca în acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Ungare, prin înfiintarea unei noi fundatii, care va dispune de întreaga mostenire a lui Emanuil Gojdu, din Ungaria si România, „s-a exclus mostenitorul testamentar, prevazut în art. 7 din Testament, adica acea parte «a natiunii române din Ungaria si Transilvania care tine de legea rasariteana ortodoxa»“.

În decembrie 2007 membrii Comisiei juridice a Senatului au luat în dezbatere ordonanta Gojdu. În votul din Comisie, împotrivirile si abtinerile s-au înregistrat de la UDMR si PNL, în timp ce restul senatorilor juristi au votat respingerea Ordonantei Gojdu. Conform acordului romano-ungar, cu fondurile alocate de cele doua guverne, fundatia îsi va mari patrimoniul cu imobilele din Curtile Gojdu din Budapesta, care sunt în renovare, dar care urmeaza sa devina unul dintre reperele capitalei ungare, atât din punct de vedere cultural, cât si economic. Fundatia publica ar trebui sa rascumpere, pe bani de la buget, bunurile Gojdu si sa selecteze bursieri atât români, cât si maghiari. Contestatarii acestui acord sustin ca ordonanta încalca dreptul la proprietate, la mostenire si la libertatea cultelor religioase de care ar trebui sa se bucure Fundatia „Emanuil Gojdu“ din Sibiu, înfiintata în 1996. Prin punerea în aplicare a acestui acord, prin actul de rascumparare a unor bunuri care apartin de drept Fundatiei Gojdu, România recunoaste nationalizarea ungara din 1952, sustin criticii acordului.

Legislatia ungara nu are – în prezent – nici o prevedere cu privire la bunurile detinute de fundatiile private, ceea ce va face imposibila orice fel de recuperare a bunurilor lasate românilor de Emanuil Gojdu. Emanuil Gojdu a fost o personalitate remarcabila a intelectualitatii române transilvanene din secolul al XIX-lea. El s-a nascut la Oradea, în 9 februarie 1802, într-o familie de origine macedo-româna si si-a facut studiile de drept la Budapesta, devenind, în scurt timp, unul dintre cei mai straluciti avocati din Imperiul Austro-Ungar. Prin testamentul întocmit la 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu stabileste ca partea cea mai mare a averii sale sa fie lasata „românilor ortodocsi din Ungaria si Transilvania“ si sa fie administrata de o fundatie care sa-i poarte numele. Fundatia a functionat între 1870 si 1917, acordând mii de burse românilor transilvaneni. Ordonanta a fost respinsa de Camera Deputatilor, astfel ca Senatul este camera decizionala.

Gardianul / 15.02.2008 / B. Apostolescu